joi, 23 iunie 2022

Felicitari, campionule!

 


David Popovici, un nume pe care il tot auzim in ultima perioada. Un campion, un copil care a muncit cum a putut si cat a putut, cum au putut si cat l-au putut sustine parintii intr-o tara care nu da doi bani pe astfel de copii talentati, dar care apoi se lauda si se umfla in pene cand un astfel de copil obtine rezultate remarcabile. 

David Popovici este inotatorul de aur al Romaniei, care a devenit campion mondial la Budapesta, la probele de 100 si 200 m liber.

„David este al doilea înotător din toate timpurile care reușește să câștige aur la probele 100 și 200 m liber la aceeași ediție după americanul Jim Montgomery, care a reușit acest lucru în 1973, la prima ediție a Campionatelor Mondiale de la Belgrad”, scrie COSR pe Facebook.

Felicitari copile! 

(Dar, eu zic ca ar fi trebuit sa o iei pas cu pas. Probabil daca veneai cu un bronz, era suficient. Si la urmatorul campionat mondial, luai argintul si abia apoi aurul. 

Nu de alta, dar toti te vor pune la zid si vor fi gata sa-ti dea in cap daca la urmatoarele campionate nu vei mai obtine aurul mondial. Ca asa sunt romanii. (Unii dintre ei.) Au procedat la fel si in cazul Simonei Halep. De fecare data cand a castigat unul din cele 23 de titluri era ridicata in slavi, adulata, iar cand a pierdut cate un meci, era pusa la zid si practic erau uitate toate meritele ei de pana atunci.)

Felicitari, David Popovici! Esti un adevarat campion. Sa nu pleci urechea niciodata la rautati si sa mergi pe drumul tau, orice ar fi. 

Captivă

 


Azi, mă retrag în bula mea,

Captivă-n gândurile mele 

Care se ceartă furioase între ele,

Îmi iau creionul și-o hârtie,

Prieteni buni, pe veșnicie.

Cuvintele se-aștern

încet,

M-ascund în umbra lor și 

încerc,

În liniște, o lume paralelă 

să-mi clădesc.

Mă trec fiori când te zăresc

Zâmbind dintr-o fotografie

Și-n versuri îți șoptesc,

Cât îmi lipsești,

Cât te iubesc!

 

                                     CB


marți, 21 iunie 2022

Doar TU...


 

Înainte de oricine, ai fost
TU, 

Cel ce cu zâmbet nonșalant, 

mi-a răscolit sufletul, 

Te-ai instalat în camerele inimii mele,

Și ai făcut dezordine în ele,

M-ai înălțat până la Soare,

Și ai plecat apoi, nepăsător, 

cu mâinile în buzunare,

La fel de nonșalant, surâzător,

Lăsându-mă  a nimănui,

Cu brațele atât de goale...

 

Înainte de orice, a fost povestea noastră

Cu inimi desenate pe nisip

Și o mare atât de albastră...

Cu foc de paie, stins de ploaie,

Dar transformat în vâlvătaie,

De vânt și dor nebun,

De valuri, de furtuni...

 

Dincolo de spațiu și de timp,

Rămânem noi, 

doi trecători...

prin suflete, prin viață, sentimente,

printre amintiri ce dor,

Doi trecători,

pustii,singuri, atât de goi...

 

                         CB






luni, 20 iunie 2022

Plec

 


 

Azi plec.

Am insistat și m-am luptat

Cu mori de vânt,

Dar... ce păcat...m-ai ignorat...

Așa că, plec...

M-am hotărât, nu are rost

să mai încerc. 

Mai fac un pas, iar mă opresc.

Aș vrea să plec...

Dar ochii tăi mă țintuiesc.

Tu îmi zâmbești,

Eu mă topesc .

Jocul acesta nebunesc

Ma tine-n loc, mă-nvârt în cerc

Și uite-așa, mai stau și azi,

Încă nu plec...

 

              CB

Faceți căutări pe acest blog

Totalul afișărilor de pagină

Powered By Blogger