În ochii tăi ca marea infinită,
Vreau să mă oglindesc
în fiecare noapte,
Să îmi îngrop durerile tăcute
Pe țărmuri calde și îndepărtate,
printre șoapte.
Respir adânc, tăceri lungi
și albastre,
Când valul gândurilor vine,
Și cuibărită-n brațele-ți măiastre,
Mă las purtată fără nicio vină,
printre astre.
Iar dacă zorii ne despart
și vom ajunge,
Tu pe un mal iar eu pe celălalt,
Să-mi fii furtună și liman
și poate,
Ne vom găsi din nou în altă noapte.
CB
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu