Mare,
Mă întorc la tine,
Cu valiza plină
de frământări, de gânduri ,
neîmpliniri și vise.
Pe toate ți le las,
în castele de nisip,
închise.
Îți las și bulgărele uriaș
de foc,
ce-mi arde-n piept
in fiecare seara,
poate,
Tu reușești să-l stingi
și să îmi pui in loc
un bulgăre de gheață,
să mă acoperi cu un val
de ceață...
Primește-mă-ntre valurile tale,
Fii blândă și valsează lin cu mine,
Nu mă îndepărta prea mult
de-acele maluri
de doruri vechi și de iubire pline...
CB
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu