Ne-am întâlnit pe-o margine de lume
Și nu știam încotro anume
Ne îndreptam, visând fără hotar,
Cu inimi aprinse de un dor hoinar.
Ochii tăi, o mare fără mal,
Glasul tău, chemarea unui val,
În piepturi, inimi bătând nebunește
În piepturi, inimi bătând nebunește
În timp ce scriam amândoi o poveste...
Am rămas captivă în acele vise,
Cu stele-n priviri și inimi aprinse,
Dar brusc m-am trezit printre ziduri închise,
Cu frunze moarte și șoapte interzise.
Cu frunze moarte și șoapte interzise.
Te-am căutat neîncetat, până am obosit,
Te-am strigat zi și noapte,
Dar nu m-ai auzit
Mi-e sufletul gol, că nu te-am mai găsit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu