Între lumină și întuneric,
prin timpuri
și prin anotimpuri,
prin visele cuiva,
prin sufletul cuiva,
poposim pentru o clipă
sau pentru o viață.
Apoi, plecăm de bună voie,
sau alungați de indiferența,
de neiubirea "gazdei."
A celei în sufletul căreia am poposit
pentru o clipă,
deși am fi vrut să rămânem
pentru totdeauna...
Între răsărit și apus,
noi,
efemeri trecători
prin înălțări și căderi în cascada vieții.
CB
