Mi-e toamnă...

 

Mi-e toamnă-n suflet
Și în gând,

Nici  pașii  parcă nu-i mai simt,
Pe drumul vechi, cu frunze moarte,
Ce către nicăieri mă poartă.

 

Mi-e frig în zâmbet
Și în glas,
Căci timpul rece a rămas
Să-mi scuture din ochi lumina,

Din nou, doar toamna poartă vina...

Mi-e dor de serile cu foc,

De steaua din privirea ta

De mâna care mă ținea
Când toamna, vară imi era

Și-as fi oprit timpul în loc... 

 

Mi-e toamnă grea, mi-e dor de tine,
Și de ce-a fost - și nu mai vine,
Dar port în mine-un colț de vară,

În visul meu, seară de seară.

 

                                   CB  (29.09.2025) 

Toamnă în suflete

 

E toamnă-n suflete
Și-n gând…
Nici tu nu-mi ești,
Nici eu nu-ți sunt…
Ne rătăcim prin timp pierduti,
Străini și poate prea tăcuți.

Cuvintele s-au stins demult,
În ochii mei n-a mai rămas
Decât un gol cu gust de ieri,
Și pași ce duc spre...nicăieri..

Și totuși, printre frunze moarte,
Se-ascunde-un vis ce n-a murit.
Din umbre reci și din tăcere
Răsare-un dor neîmplinit. 

Poate că timpul ne desparte,

Dar ce-am simțit, rămâne-n carte,

Ca un ecou prin vechi volume

În toamna asta fără nume... 

Ce-am fost? Ce suntem? Nu mai știu.
Doar toamna știe-al nostru rost.
O amintire într-un târziu,
Un vis frumos ce n-a mai fost...

 

                       CB 

 

Întâmplător, se cheamă "dor"

 

Întâmplător, se cheamă "dor"...

O liniște apăsătoare, uneori, 

O umbră dintr-o vară ca un vis...

Un vers rămas pe jumătate scris. 

 

Ce mi se-ntâmpă...se numeste "dor"

Și se strecoară printre pleoape, uneori...
O lacrimă, un "te iubesc" rostit in șoaptă,
E dorul care tace, 

dar îmi urlă-n gând în miez de noapte.

 

Și nimeni nu-l aude și nu știe,

Că timpul a trecut nepăsător, 

Dar amintirea ta e tot mai vie...

Întâmplător, se cheamă "dor"

Și îl descriu în versuri, într-o poezie. 

 

                                 CB   

 

Fără sfârșit

 

De-atâtea ori m-am întrebat,

Prin ce minune s-a-ntâmplat

Să te cunosc și-n mod firesc,

De tine să mă-ndrăgostesc? 

Cuvintele nu-mi sunt de-ajuns,
Când inima mi-a dat răspuns...
Primul tău zâmbet a aprins
Un foc ce nicicând nu s-a stins.

Privirea ta, un răsărit,

Și-n sufletul meu a-nflorit
Un sentiment, un început,
Cum nu știam, nici n-am crezut.

Și azi și-n fiecare zi,
Te port în gând, în poezii,
Căci tu ești visul meu trăit, 
Iubirea mea fără sfârșit. 

                         CB  (23.09.2025)

 

O vară pentru noi

 

A existat cândva o vară 

Pe care-aș vrea s-o retrăiesc

Pășind desculți pe-un tărm de mare,

Cu pescăruși ce-n zbor roiesc, 

Noi doi ținându-ne de mână 

Și râsul tău copilăresc,

Cu stele desenate-n palmă 

Și marea caldă-n amintiri

Cu nopți eterne și senine 

Și jurăminte în priviri,

 

Dar toamna a venit tăcută, 

Cu pași grăbiți, cu vânt rebel

Am rătăcit prin alte vise, 

Și n-a mai fost nimic la fel.

În suflet, ca într-o carte veche, 

Păstrez o poză cu amândoi,

Din vara caldă și senină

Cum n-a fost alta pentru noi.

Si dacă cerul mă aude, 

Să știe tot ce îmi doresc - 

A existat cândva o vară, 

Pe care-aș vrea s-o retrăiesc. 

 

                             CB   02.09.2025