Începutul care n-a fost

 

Te-am cunoscut într-un timp
care nu era al nostru.
mi-ai zâmbit
ca o promisiune
făcută din greșeală.

N-am avut curaj,
doar tăcere...
și tăcerea a știut
să ne îngroape mai bine
decât orice adio.

Îți scriam în gând,
în fiecare noapte,
scrisori fără adresă.
Îți spuneam că mă dor cuvintele
pe care nu le rostesc.

Dar dragostea,
când e mută,
se transformă în versuri,
în poezii
pe care nu le citește nimeni...

Te mai văd uneori

în chipuri străine,

pe străzi pe care n-ai trecut niciodată.

Te întorci,

dar nu ești tu...
e doar ecoul unei absențe
care știe exact
unde să doară.

Am învățat
să zâmbesc politicos dorului.
Ca unui oaspete
care nu mai pleacă.

Nu te mai aștept.
dar încă îți păstrez locul.
În versuri...
și-n fiecare dintre ele,
iubirea noastră imposibilă
e posibilă.
Măcar acolo...

Într-un colț de lume
care nu există,
eu încă
te țin de mână.

 

Magazinul de vise

 

Magazinul de vise

La colț ascuns, pe-o stradă uitată,

E-un loc fermecat, cu vitrină-nstelată,

Un mic magazin, ce vinde de toate,

Fantasme, dorințe, iluzii deșarte...

 

Pe rafturi, sute de vise-n cutii,

Cu etichete: 

“pentru copii”,

“pentru iubire”, 

“pentru curaj”,

“vise cu dor ”, de pus în bagaj.

 

Se cheamă Magazinul de Vise Pierdute,
Cu rafturi ce gem de povești neștiute,
Cu vise-n borcane, cu dor în cutii,

Și atâtea iubiri ce-au rămas veșnic vii... 

Un vis, poate te costă o floare

Alt vis, cine știe? o stea căzătoare,

Iar visul suprem de dor, de iubire,

Te costă o lacrimă și o amintire,

 

Vânzătorul e blând, cu ochii de cer,

Știe să-ți dea exact ce ii ceri.

Nu spune nimic,  zâmbește tăcut,

Știe că visul , e un început.

 

Și dacă într-o noapte te pierzi în tăcere,

Adu-ți aminte: visul nu piere.

Magazinul există cât timp îndrăznești

Să visezi, să iubești, să crezi în povești. 

                                        CB

 

Cu tine...

 

Când te-am întâlnit,

n-a fost fulger,

nici vreo scenă de film

ci doar o liniște nouă

care nu mă mai speria.

 

Cu tine,

zilele au început să aibă culoare si gust,

de mare...

Chiar și cele în care nu se întâmplă nimic.

Ce frumos e
când nu mai cauți ceva măreț
ca să simți că trăiești!

Mi-ai arătat că iubirea
nu trebuie să fie furtună,
poate fi și o pătură caldă
și două cesti de cafea
într-o dimineață târzie.

Și de atunci
mă trezesc altfel...
cu tine în gând,
și cu inima plină.

                                  CB

 

Fără filtru

 

te văd
într-un colț de ecran,
cu ochii pierduți
ca și cum lumea
n-ar mai avea formă
decât în reflexia ta.

nu ne spunem nimic,
dar totul e acolo—
în respirația reținută,
în pauza dintre două notificări,
în felul în care tăcerea
devine conversație.

iubirea nu mai vine cu gesturi mari,
vine cu prezență.
cu răbdare.
cu oameni care rămân
când nu e nimic de zis.

suntem obosiți
de atâtea promisiuni spuse în van,
dar încă sperăm
că cineva
va înțelege ce tăcem.

 

Mereu

 

Te voi iubi mereu, 

Chiar și atunci,

Când lumea se va stinge 

și stelele vor plânge,

Când timpul își va frânge aripile-n zbor,

Iubirea  va invinge, 

ani și ani de dor...

Dincolo de atâtea vorbe și cuvinte

sărace, prea puține,

ce nu pot să exprime ce sufletul simte ,

Când norii vor ascunde

și soare și lumina ,

Când liniștea se-așterne

și lumea se va stinge,

Când stelele vor plânge,

Te voi iubi mereu ...

 

Te caut !

 

 

Te caut în fiecare noapte,

Printre stele,

Printre gânduri,
Privind spre cer, fără să știu,
Dacă-mi apari, 

sau doar mă pierd în visuri.

Te caut,

În fiecare apus ce pictează cerul 

În culori aprinse, 

În zări îndepărtate,

Pe drumuri neumblate,
Acolo unde marea și cerul se-ntâlnesc,
Și unde odată cu timpul,

În loc mă opresc,

Măcar pentru o clipă, 

Sperând să te găsesc.

                             

                                        CB