Dă-mi amintirile - napoi,
Nu le mai ține prizoniere
Te rog să pleci mai repede
din gândul meu
Și lasă-mi dreptul la tăcere.
Ea s-a făcut deja stăpână peste noi,
Așa că vreau și visurile înapoi.
La ce ți-ar folosi să le păstrezi?
Atâția munți și mări
stau între noi ,
Că imposibil mi-e să mai visez.
CB
Te-am regăsit azi-noapte
printre vise
Ce îmi apar cu fiecare asfințit
de primăvară
Și-mi amintesc că te-am iubit...
și iar' încep să doară,
tăceri, uitări și doruri
de odinioară...
Te-am regăsit în răsărituri
dimineața
și-a renăscut în mine dorul,
cum renaște viața...
Te-am întrebat în gând dacă ti-e bine,
Daca îți amintești din când în când
de mine
Și ți-am soptit,
Că fiecare dor încă iți aparține,
Dar mi-a pierit curajul,
și gândul meu a amuțit.
CB
