Prețul de a iubi

Prețul de a iubi foarte mult pe cineva este să nu mai iubești niciodată .

Pentru că o singură dată în viață iubim într-o formă care nu trece. Se transformă în amintire, în dor, în tăceri pe care nu le mai explici nimănui. O iubire care, chiar dacă omul pleacă, rămâne în tine ca un loc în care nimeni nu mai poate ajunge.

După această iubire, poți cunoaște oameni. Poți zâmbi, poți râde, poți chiar să crezi că începi din nou. Dar, undeva, în adâncul tău, știi că lipsește ceva. Nu pentru că celălalt nu ar fi suficient, ci pentru că tu nu mai ești omul care ai fost înainte.

Ai dat tot ce aveai unei singure persoane. Ai iubit-o fără calcule, fără rezerve, fără să te gândești că, într-o zi, s-ar putea să rămâi fără ea. Și când ai pierdut-o, nu ai pierdut doar iubirea. Ai pierdut și capacitatea de a te mai abandona cuiva în același fel.

Poate că vei mai avea pe cineva lângă tine. Dar nu vei mai spune „te iubesc”. Vei pierde din vocabular această expresie. Sau poate o vei spune, dar fără să mai simți aceeași intensitate. Pentru că unele cuvinte, după ce au fost rostite pentru omul potrivit, nu mai au aceeași însemnătate pentru nimeni.

Pentru că prima dată când ai iubit cu adevărat, ai iubit cu tot sufletul. A doua oară, sufletul își amintește.

Și atunci ai să închizi, cu un lacăt imaginar, acea parte a inimii în care păstrezi acea iubire, ca nu cumva să o pierzi și de acolo. O vei lăsa acolo, neatinsă, pentru că poate acesta este singurul loc în care mai poți fi sigur că nimeni nu ți-o va lua.

Asta este, poate, cea mai crudă consecință a unei iubiri adevărate: nu faptul că omul pleacă, ci faptul că ia cu el o versiune a ta care nu mai revine.

Și poate că, într-o zi, nu îl vei mai aștepta. Vei merge mai departe.

Dar asta nu înseamnă că ai uitat.

Înseamnă doar că ai învățat să trăiești cu locul gol pe care l-a lăsat.

Pentru că unele persoane nu sunt făcute să fie înlocuite. Sunt făcute să rămână în tine ca dovada că, măcar o dată în viață, ai iubit atât de mult încât, după ele, nimic nu a mai fost niciodată la fel.

Și poate acesta este prețul.

Să fi iubit o dată cu tot ce erai
și să nu mai poți iubi niciodată cu tot ce ai devenit.