Bun rămas

 

Și dacă n-am să te mai văd nicicând, 

să știi...mi-ai fost cel mai frumos cadou de pe pământ.

Și dincolo de timp te voi păstra în gând  

ca pe o lumină care nu se stinge 

nici atunci când plecăm în direcții diferite.

 

Te voi purta în suflet ca pe o poveste 

pe care n-am vrut și n-am știut s-o închei,
ca pe un cântec care încă îmi răsună în tăceri.

 

Și dacă drumurile noastre nu se vor mai întâlni 

vreodată,
să știi că ai lăsat în mine ceva ce nimeni nu va putea lua —
o amintire, o lacrimă, un zâmbet care apare fără să vreau,
o parte din mine care va ști mereu să rostească numele tău

în șoaptă.

 

Iar dincolo de timp, dincolo de distanțe,
te voi păstra acolo unde nu ajunge uitarea — 

în fiecare vis...
în locul acela tainic unde iubirea nu cere nimic,
dar dăinuie pentru totdeauna.

 

De-ai fi marea

 

De-ai fi tu marea, 

m-aș lăsa purtată de-al tău mister,
Fără busolă, fără far  

și fără niciun alt reper.

Mi-aș scrie visuri pe nisipuri,

ce doar de tine sunt atinse,
Și-aș îneca în valuri dorul, 

din nopți reci și necuprinse.

 

De-ai fi tu marea, 

m-aș preface-n vânt,
să-ți mângâi valul, iar la urmă,
Să-ți fur din spume un singur cuvânt
și să-l păstrez ascuns 

la mine-n gând.

 

De-ai fi tu marea, 

m-aș preface în corabie cu pânze,

nicio furtună nu m-ar mai învinge. 

Și-aș ancora pe veci la țărmul tău. 

Sau, te-aș iubi din larg, 

fără a te atinge... 

 

           CB. (22.04.2026)