Mă las purtată către tine
Pe aripi de vânt,
Tu prinde-mă,
Sărută-mă
Și poartă-mă mereu,
Mereu în gând...
Apoi aruncă-te și tu
Pe-aripi de dor
Și lasă-te purtat
Spre mine-n zbor...
Am să te prind
Și-n brațe-am să te strâng
Si-ai să rămâi mereu,
Mereu la mine-n gând...
CB
De-atâta alergat după himere,
Uitând că totu-i efemer,
E praf de stele,
Trăind parcă în universuri paralele,
N-am observat că viața a trecut
Pe lângă noi,
Lăsându-ne singuri,
Pustii și goi...
Cu vise sfărâmate
De furtuni și ploi,
Cu soarele ce-apune
Peste noi,
Doi fluturi singuratici
Cu-aripi de visuri frânte-n zbor,
Chiar de-am fi nemuritori,
Tot am muri cândva
De prea mult dor...
CB
